PSIHOLOGIA MULTIMILOR PDF

Trimis de aurel din 27 Martie "Intram intr-o adevarata era a multimilor" afirma Gustave Le Bon in una din cartile sale, numita "Psihologia multimilor", iar aceasta afirmatie revolutioneaza cu atat mai mult cu cat schimbarile aparute o data cu inceputul epocii moderne se produc datorita acestor "mase inconstiente si brutale". Scopul cartii este asadar prezentarea trasaturilor multimilor, ajutand la clarificarea anumitor evenimente sociale, care sunt altfel de neinteles. Gustave Le Bon , medic si sociolog francez, s-a numarat printre notabilitatile intelectuale pariziene. Printre lucrarile sale se numara "Legile psihologice ale evolutiei popoarelor", "Psihologia socialismului", "Psihologia educatiei". Cartea care i-a adus insa o notorietate internationala este "Psihologia multimilor" , datorita careia Le Bon este considerat un precursor al acestei laturi a psihologiei.

Author:Kajigami Tojin
Country:Kenya
Language:English (Spanish)
Genre:Automotive
Published (Last):2 December 2013
Pages:253
PDF File Size:14.68 Mb
ePub File Size:7.21 Mb
ISBN:574-5-43739-258-8
Downloads:62773
Price:Free* [*Free Regsitration Required]
Uploader:Dajind



Comments 0 comment Secolul XX e un secol cu o zguduitoare istorie. Am experimentat cu dezmembrarea unor forme a gindirii politice. Problemele trecute cu vederea de ginditorii sec. Cea mai importanta caracteristica a evolutiei gindirii politice contemporane devine aparitia noii puteri: puterea constiintei mitice. Aceasta a ridicat pe valul schimbarilor noul detinator al puterii: multimea. Aceasta a impulsionat aparitia noii stiinte: psihologia multimii care a elucidat esenta irationala a maselor si pericolele legata de aceasta realitate.

Lebon, primul teoretician al psihologiei multimii. Subliniind, cu unele exagerari, realiile comportamentului uman in conditiile unei multimi, autorul ne-a stabilit in fata unor fenomene periculoase, care erau cunoscute dar nu erau luate in seama si astfel a zguduit conceptia traditionala a individualitatii umane pe care se baza doctrina clasica a democratiei si legenda revolutionara democratica. Pe de alta parte politica clasica ignora cunostintele elementare privind psihologia multimii.

Dizolvindu-se in masa individul isi pierde interesele personale pentru a se supune celor comune, sau mai bine zis prezentate drept comune de catre lideri. Orice politica ce se bazeaza pe interesele si ratiunea omului, indeosebi in societatea de masa priveste totul in rozul teoriilor economice si sociale abstracte. Ea nu vede omul in toata complexitatea sa, trecind cu vederea emotiile, memoria, dorintele si miturile sale.

Propriile iluzii ea le considera reale. Creata si condusa de modele stiintifice, o astfel de politica clara si logica ar fi binevenita unui grup de filozofi, oameni de stat si savanti, insa maselor acesta politica le este absolut straina. Cei din urma au tins spre o guvernare prin intermediul unei elite alese prin intermediul votului universal.

Politica lor, determinata de realiile economice si care refuza sa observe realiile psihologice, este sortita unei permanente instabilitati. Au o conceptie eronata privind natiunea, societatea, epoca. Dar anume o astfel de epoca revolutionara si atrage dupa sine multimile. Si ele necesita o noua politica. In fine economia, stiinta urmeaza legile istorice, iar politica trebuie sa urmeze legile naturii umane.

Orinduirea contemporana s-a bazat pe mitul egalitatii umane, iluzia egalitatii insa este detronata de dura realitate. Ultimii sunt o majoritate ce necesita existenta unei autoritati care ar lua deciziile si careea s-ar putea pe deplin supune. Stabilitatea societatilor occidentale a instaurat ideea precum ca masele nu ar fi un element social si nu ar prezenta un pericol deosebit.

Aceasta conceptie ar arata urmatoarele: multimile sunt grupari de oameni ce se aduna in afara institutiilor si in contrariul lor, pe o baza temporara; asadar multimile sunt asociale si asocial formate. Ele sunt rezultatul descompunerii continue a grupurilor si claselor.

Membrii multimii, plebsul, ar fi oameni ce nu apartin unor structuri sociale anumite, ce exista in afara structurilor sociale, fiind restrinsi in ghetto si downtown fara o ocupatie si scopuri stabile, traind in afara legii si obiceiurilor.

Oricum s-ar crede ca asa este. Respectiv pentru un sociolog multimea nu ar fi un fenomen autentic, nici semnificativ sau nou, este doar un epifenomen. Societatea este ordinea, iar multimea dezordine, si in fine mai mult un fenomen colectiv decit social.

Insa aparitia unor conceptii atit de consensuale au fost generate de un subtil specific. Societatea ce are o puternica baza practica si juridica, e toleranta fata de fenomenele nonconformiste. Natura lor asociala, anormala, nu afecteaza stabilitatea lucrurilor. Insa cind o societate se zguduie sub atacuri externe, atunci pericolul securitatii interne si externe amplifica riscul ce-l prezinta aceste fenomene de masa pentru societate. Si ele incep a fi socotite drept periculoase si anormale si multimile de muncitori incep a fi analizate in termeni psihiatrici si criminologici.

Psihologia multimii a raspuns la aceasta stare de lucruri prin descoperirea celor trei elemente constitutive ale noii stiinte: 1. S-a si formulat un sistem de conceptii privind fenomenul multimii, sistem constituirea caruia este legata de numele marelui teoretician al domeniului: Gustav Lebon.

Conceptiile ar fi urmatoarele: Multimea in sens psihologic este o comunitate umana, ce este caracterizata de o comuniune psihica si nu este o adunare de indivizi intr-un loc oarecare. Individul actioneaza ca si multimea, insa primul constient, iar cea din urma inconstient sub impulsul unor pasiuni irationale.

Findca constiinta poatra un caracter individual, iar inconstientul este colectiv Multimile sunt conservatoare, in pofida modului de actiune revolutionar. Ele sfirsesc prin a renaste tot ce au deturnat anticipat, caci pentru ele ca si pentru toti aflati in hipnoza, trecutul e mult mai important decit prezentul.

Multimea, care n-ar fi cultura, doctrina sau pozitia sociala a membrilor sai are nevoie de sustinerea unui lider. El nu le convinge prin argumente rationale sau violenta. El ii seduce drept un hipnotizator prin autoritatea sa.

Propaganda sau comunicarea are obaza irationala, convingeri colective si drept prim instrument — sugestia.

O buna parte a actiunilor noastre sunt efecte ale convingerilor. Intelectul critic, lipsa convingerii si pasiunile sunt bariere ale actiunii. Sugestia le poate trece, deaceea propaganda adresata multimii trebuie sa foloseasca un limbaj alegoric- energic si imaginativ, cu formulari simple si autoritare. In fine orice partid, mass-media, profesionisti in domeniul publucitatii si propagandei folosesc principiile lui Lebon, trucurile si regulile sale.

Insa nimeni nu va recunoaste aceasta, caci in acest caz intregul instrumentariu propagandistic al partidelor, defileurile conducatorilor la televiziune, sondarea opiniei publice ar deveni ceea ce sunt: elemente ale strategiei de masa, bazindu-se pe ideea irationalitatii multimii. Multimilor li s-ar spune cu placere ca sunt irationale, dar e interzis: lor li se insufla contrariul.

Politica, scopul careea este conducerea maselor a unui partid, clasa, natie prin necesitate e o politica nelipsita de fantezie. Ea trebuie sa se bazeze pe o idee suprema revolutie, patrie fie aceasta si o idee — fix care se insufla in constiinta fiecarui om al multimii pina ce ea s-ar transforma ulterior intr-o convingere de nestramutat si s-ar revarsa in actiuni colective.

Aceasta stare de lucruri deschide calea unor personalitati, ce cunscind regulile jocului cu multimea ar putea distruge in calea sa totul la ce au aspirat generatii intregi. Astfel de personalitati nu au intirziat sa apara: Robespierre, Napoleon, Hitler, Stalin e doar un inceput de lista. Probabil inca vom asista la noi spectacole pretul tichetei fiind viata, prea mari valori s-au pus in joc de acest nou tiran care este multimea.

In prezent, cunoasterea psihologiei multimii pentru conducatorul politic inseamna nu atit o posibilitate de a conduce cu masa, astazi pentru unii guvernanti mediocri acesta a devenit prea complicat, ci cel putin sa nu fie condusi de ea. Structurind descoperirile sale Lebon genereaza o clasificare conventionala a multimilor: Multimea neuniforma. Multimea uniforma.

Canetti a evoluat calitatile unei multimi: 1. Multimea tinde sa creasca fara a avea hotare de limita. Daca limitele sunt artificiale — prin crearea institutiilor ce ar mentine izolarea multimii, apare pericolul eruptiei sale.

In interiorul multimii domina egalitatea ce este un factor absolut al existentei si viabilitatii multimii. Multimea tinde spre densitate.

Multimea are nevoie de o directie. Existenta unui scop comun nimiceste interesele individuale ca fiind periculoase pentru multime. Am fost nevoit sa-l studiez toata viata mea, dar n-as pretinde ca l-am inteles si ca-l cunosc.

Mi-am facut impresia ca am patruns in esenta firii individului, fara a incerca insa sa prezic comportamentul lui in grup. Lombrozo considera ca multimile sunt compuse din indivizi cu caracter delicvent si sunt condusi la fel de astfel de indivizi. Psihologia multimii poate fi privita drept o parte a antropologiei criminale, caci criminalitatea e un elemant indisolubil al oricarei multimi. Se observa o tendinta generala de creare a unei doctrine juridice pentru pedepsirea crimelor multimilor.

Asadar multimile si-au deschis calea in politica prin aspectul criminal al actiunilor sale. O cauza a actiunilor distrugatoare ale multimilor este desigur opinia de masa extrem de instabila. Savantul englez Mc Dougall a subliniat un sir de cauze evidente ale acestei instabilitati: Dezmembrarea si slabirea crezurilor antecedente, care si-au pierdut puterea si nu mai pot directiona opinia schimbatoare a multimii. Locul fostei credinte este ocupat de un sir de opinii particulare fara trecut si viitor.

Puterea crescinda a multimii ce intilneste tot mai putine contrabalantari, drept rezultat fiind existenta unui flux deosebit de idei ce se manifesta tot mai liber, intilnind tot mai putine obstacole.

Avind in vedere puterea de astazi a multimii, orice opinie ce ar poseda suficient farmec ar capata o putere tiranica, incit era gindirii libere ar disparea pe mult timp.

Presa ce raspindeste opinii contradictorii. Astfel nici o opinie nu se poate stabili definitiv si este sortita disparitiei inainte de adeveni o opinie comuna. Presa detine si astazi o anumita putere dar numai fiindca oglindeste opiniile multimii. Devenind un agent informational, presa s-a dezis de implementarea in masa a carorva doctrine.

Oare unde s-ar putea gasi astazi un ziar atit de bogat incit redactorul sa-si exprime propriile sale opinii? Ascultarea opiniei multimii astazi este un moment deosebit de important pentru presa si guvernanti. Ce ecou a avut o actiune sau un proiect legislativ — iata ce trebuie ei permanent sa cunoasca. Cindva se spunea ca politica nu trebuie sa se conduca de sentimente si pasiuni, insa ce e de spus astazi cind politica tine tot mai mult de starile de spirit a unei multimi instabile, supunindu-se sentimentelor si nu ratiunii.

Cauzele relevate de Mc Dougall genereaza o lipsa de posibilitati pentru guvernatori in a conduce cu opinia publica. Oamenii de stat in loc sa directioneze opinia multimii, o urmeaza si aceasta le sorteste unei instabilitati permanente in fapte. E deosebit de importanta elucidarea caracteristicelor specifice ale unor multimi, ce au fost instituite de constitutiile statelor democratice contemporane:multimea electorala si cea parlamentara.

Calitatile preponderente ale multimii electorale sunt irationalitatea, lipsa unui spirit critic, incredere naiva si unilateralitate. Liderul trebuie sa cunoasca cum sa placa, sa fie atragator, sa stie a folosi pasiunile multimii. E necesara distrugerea pozitiilor oponentilor fara insa a face uz de argumente rationale, caci ele nu servesc la nimic.

Programul electoral nu trebuie sa fie prea categoric, aceasta va da posibilitati de opozitie concurentilor. Promisiunile exagerate impresioneaza la moment si apoi nu obliga la nimic. Se poate observa si actiunea factorului sugestiei. Oratorul ce va sti sa o foloseasca si va gasi o noua formula verbala ce va oglindi opinia majoritatii va invinge cu siguranta Multimile parlamentare sunt la rindul sau neuniforme si nonanonime.

Regimul parlamentar este idealul tuturor popoarelor civilizate contemporane, insa la baza lui s-a pus o conceptie psihologica eronata: precum ca mai multi oameni ar putea lua o hotarire mai inteligenta decit fiind putini.

In fiecare partid exista un lider care directioneaza opinia, deputatii fiind in plus constrinsi de opinia electoratului sau. Daca un parlamentar ar propune un proiect legislativ ce ar ridica inlesnirile acordate cetatenilor, alti membri simtind frica in fata opiniei alegatorilor sai vor vota mai mult decit probabil pozitiv cu toate ca aceasta actiune ar putea influenta negativ bugetul statului.

Lebon cercetind aceasta problema spunea ca ar fi stupid de considerat ca patruzeci de academicieni ar actiona altfel decit patruzeci de cumetre consatene. Trecind cu vederea problemele date, parlamentele sunt inventia superioara gasita de popoare pentru autoguvernare si intru limitarea posibilitatii unei tiranii personale.

POKER PRAVIDLA PDF

Psihologia multimilor - Gustave Le Bon

Exemplul lui Benito Mussollini poate intari aceasta idee intrucat acesta a fost unul din marii discipoli ai autorului, numindu-l consilier pe autor atunci cand isi pregatea discursurile. Iata mai jos cateva paragrafe care ilustreaza aceste idei. Disparitia personalitatii constiente si orientarea sentimentelor si gandurilor in acelasi sens reprezinta prima caracteristica a multimii organizate. Autorul explica cum actele noastre constiente decurg din inconstient, dintr-un substrat format de credinte ereditare. Astfel, spune el, indivizii unei rase se aseamana datorita acestui substrat inconstient si se deosebesc prin constient, spre exemplu educatie. Totusi, atunci cand vine vorba despre formarea unei astfel de multimi organizate, colective si lipsite de personalitate individuala, in tot ce tine de afectiv, religie, politica, oamenii superiori prin educatie nu depasesc nivelul oamenilor de rand. Ideea principala a acestui manual o reprezinta afectivul oamenilor si felul in care acestia pot fi manipulati folosindu-se sentimentele si credintele indivizilor.

NATURDROGEN UND IHR GEBRAUCH PDF

Azi citim.. Psihologia multimilor, Gustave Le Bon

The mediated concept of history should be treated with caution since aspects such as the dynamics of the rise and fall of high cultures are indeed correctly explained. However, other factors, such as the reduction to the sometimes exaggerated powerful influence of the population on the development of the state, are ignored. This tendency to bring all the factors described into harmony with his concept runs through the book and also reveals a, for the time, very talented self-marketing, which hints at his other works. Moreover, the impact on jurisdiction, electoral behavior and parliamentary assemblies resulting from mentioned points. Psychological factors are unbalanced, focusing heavily on the subconscious and others, until now mostly unexplored areas of neurology, so that the resulting conclusions about the underlying thought patterns are guesswork. Sometimes, real points of criticism, such as the fact that the education system only functions as a significant funnel through dull repetition, without providing any applicable knowledge, are disqualified by presenting the schools as breeding grounds for radicals, anarchists and subversive elements. The conservative and elitist worldview also manifests itself in contempt for ordinary people and a demeaning for democracy and socialism, which are in stark contradiction to the other, far-reaching findings of the book.

Related Articles